Programul Festivalului International de Jazz "Richard Oschanitzky", ediţia a IX-a:

24 mai

Sala Studio – TVR Iaşi, Ora 17:00
Trupa Trigon – Republica Moldova
Duo Paul Babici & Lucian Darie

25 mai

Sala Studio – TVR Iaşi, Ora 17:00
Academic Jazz Grup
Ansamblul de percuţie „Alternance” – Universitatea de Arte „George Enescu”
Trio Eugen Gondi, Ion Baciu Jr şi Pedro Negrescu
Club Backroom 34 – complex Tudor, Ora 22:00
Jam Session

26 mai

Master Class Sala Studio – TVR Iaşi, ora 09:00
Sala Studio – TVR Iaşi, Ora 17:00
Grupul Boxer – Germania
Daniel Givone Trio – Franţa

sursa: inoras.ro

In virtejul inconstientului - "Palatul viselor", de Ismail Kadare

Publicata in 1990, dupa emigrarea lui Ismail Kadare in Franta, cartea "Palatul viselor" este o caricatura a regimurilor totalitariste, o proiectie a cosmarului orwellian cu radacini adinci in istoria moderna. Actiunea romanului se desfasoara intr-un timp incert, intr-un Imperiu Otoman macerat de intrigi si de comploturi. De teama sa nu sfirseasca aidoma unui urias cu picioare de lut, sultanul ingradeste libertatea supusilor, controlindu-le visele si exterminindu-i in cazul in care acestea se dovedesc a fi o amenintare mocnita a regimului. Iar "instrumentul" prin care se desfasoara aceasta prigoana a gindurilor nocturne e Tabir Saray, una dintre cele mai misterioase institutii ale puterii. Aici se angajeaza Mark-Alem, descendentul unei puternice familii dintr-o Albanie aflata la granita dintre mit si realitate. Daca la inceput nu intuia cu exactitate mecanismele dupa care functioneaza controlul statului, tinarul devine martorul terorii. El primeste astfel sarcina kafkiana de a rezolva enigmele onirice ale celor mai umili supusi ai regimului, pina in momentul in care ajunge in virful ierarhiei puterii de unde supravegheaza fortele inconstientului. Reversul medaliei inseamna insa prabusirea lui Mark-Alem in catacombele indoielii, ajungind el insusi in hatisurile masinariei demonice. Si singurul lucru care ii mai ramine de facut e asteptarea chinuitoare a sfirsitului.

Cit de jurnalisti sint bloggerii?

Chiar daca este numit intr-un mod generic "jurnal on-line", un weblog este poate mai mult decit atit. Poate fi o colectie de informatii dintre cele mai diverse, un amestec de fotografii, eseuri, articole, stiri sau anunturi, al coror continut poate fi reactualizat in permanenta. Blogosfera din Romania s-a format relativ recent, in 2003, odata cu aparitia WeBlog.ro. Astazi, acest portal ofera servicii variate: crearea unui blog personal, feed-uri extinse RSS (protocol de publicare a informatiei pe Web), trafic nelimitat precum si un sistem de notificare la adaugarea de insemnari noi. Majoritatea blogurilor sint interactive, in sensul ca accepta o serie de vizitatori, de comentarii, un feed-back care nu face decit sa mentina continuitatea blogurilor. In tara noastra, pina in momentul de fata, exista un numar de zece mii de astfel de pagini web, dar si o comunitate a celor care semneaza materialele publicate, organizatie ce pare a fi destul de unitara avind in vedere ca membrii ei se intilnesc si in lumea reala pentru a-si impartasi informatii din domeniu.

Un nu hotarit pentru materiale licentioase

Pentru a-ti cistiga cititori, iar vizitatorii sa-ti adauge blogul in feed reader sau blogroll e important sa redactezi materiale de calitate si lipsite de continut licentios sau calomnios. De asemenea, textele trebuie sa aduca elemente de noutate in lumea internautilor, sa deschida provocari si dialoguri. O alta modalitate de a te face cunoscut ca blogger este sa lasi tu insuti comentarii pertinente. Ca sa-ti creezi propriul tau "jurnal on-line", cel mai simplu este sa intri pe blogger.com sau pe ablog.ro si sa iti faci un cont. Mai apoi, site-urile iti vor da posibilitatea sa-ti personalizezi pagina web, iar ca sa-ti incepi aventura pe web tot ce trebuie sa faci este sa dai click "publish" dupa ce ai scris primul tau post.

Majoritatea blogurilor sint personale, calitate care le indeparteaza de mediile interactive. Exista insa si pagini create pe domenii specifice, cum sint cele afisate pe pmedia.ro si care aduc noutati din arta, cultura, divertisment si multe altele. Altele aduc in prim-plan o serie de controverse legate de subiectul in discutie, dezbateri legate de etica bloggerilor si daca este corect sau nu sa dai copy-paste la un material de pe net.

Autorii articolelor - chemati in instanta?

Un alt aspect interesant in ceea ce priveste bloggingul este raspunderea legala a celor care semneaza materialele. Pe blogoree.ro, internautii au ajuns la concluzia ca ar putea fi foarte bine dati in judecata daca se dovedeste ca in posturile lor au lezat imaginea unei persoane, sau a unor companii. "In Romania nu e ca in SUA, IP-ul tau poate fi cules intr-un fel si gata. Exista riscul sa platesti despagubiri si amenda", "Deocamdata in Romania nu exista inca site-uri atit de puternice incit sa fie considerate lideri de opinie, dar cind se va intimpla, se va auzi si de bloggeri dati in judecata" sint doar citeva dintre concluziile discutiilor de pe blogoree.ro

Bloggingul nu poate schimba principiile dupa care se ghideaza presa

O analiza a blogosferei romanesti efectuata de RoBloggers Survey in vara anului 2006 identifica principalele caracteristici ale unui "jurnal online", precum si avantajele si dezavantajele pe care acesta le poate aduce. Astfel incit, simpla scriere ofera senzatia de "drept la opinie" pe care oricine il are si il poate exercita in limitele deontologice. Mai mult, bloggingul este un mijloc de a publica informatii interesante pentru vizitatorii care pot deveni oricind cititori fideli. Periodicitatea publicarii il face pe autor sa fie mai responsabil, mai atent la ceea ce scrie, iar personalizarea paginii poate aduce si cistiguri din publicitate (desi aspectul acesta nu este destul de bine conturat in blogosfera romaneasca, Google platind destul de putin pentru reclamele publicate pe site-urile romanesti). Pe de alta parte, exista o serie de inconveniente intre care si urmatorul: fara un management judicios al timpului, bloggingul te poate cu adevarat sustrage de la activitati mai importante, sau de la proiecte reale si poate mai importante. De asemenea, pe masura ce devii cunoscut, greselile sau esecurile pot fi percepute mai mari decit sint in realitate, iar feed-back-ul poate fi mult mai dificil de gestionat. Referitor la acest subiect, jurnalistul Catalin Tolontan, autorul celui mai citit blog din tara noastra (tolo.ro) comenteaza: "Blogurile au pornit ca niste jurnale personale si s-au transformat in forme de socializare, In Romania ele se incadreaza mai degraba in categoria de bloguri-pub, in care oamenii clevetesc, flirteaza, schimba idei si critica autoritatea, indiferent care ar fi aceasta. De la bloggerul care propune topicul pina la administrator si de la presedintele tarii pina la jurnalisti, cu totii sint in centrul dezbaterilor si a criticilor". Tolontan considera ca jurnalistii "se trezesc fata in fata cu opinia publicului lor, in timp real si cu o manifestare de o duritate care ii pune pe ginduri". Un alt lucru cert este bloggosfera poate cu adevarat sa dezbata orice tema, dar nu ar putea schimba, cel putin in momentul de fata, principiile dupa care functioneaza presa: modul in care informatia este disociata de opinia celui care semneaza articolele, verificarea surselor, astfel incit informatia sa fie reala si de calitate, documentare pentru a inchega un text concret, dar si serviciul adus comunitatii.

Cert este ca fenomenul este intr-o continua expansiune, si oricine poate deveni cunoscut in citeva secunde. Cam cit dureaza o vizita pe Web.

Glasul neauzit al fricii - „O companie nelinistitoare” de Carlos Fuente

Scrierea lui Carlos Fuente e de-a dreptul tulburatoare. Ii da cititorului siguranta unei lumi veridice, cu personajele ei, ce-i drept excentrice, ca mai apoi sa-l piarda intr-o dimensiune a terorii de neinvins. "O companie tulburatoare" este o colectie de nuvele fantastice concepute in asa fel incit sa nu fie elucidate in totalitate, din contra, sa comporte o serie de interpretari. Primul plan al lecturii pare unul firesc, in majoritatea povestirilor. Cu toate acestea, pe masura ce lectorul ajunge in miezul lor se petrece o disociere intre verosimil si fantastic. "Vlad" este una dintre cele mai tenebroase nuvele, pentru simplul motiv ca este inchegata in jurul istorisirilor despre vampirii din Transilvania si despre Tepes, domnitorul scelerat. La polul opus, "Calixta Brand" transpune intr-o maniera atit de poetica vesnicul pacat al omului de a-si dori intotdeauna ceea ce nu are, respectiv de a dispretui ceea ce deja ii este in posesie. Cititorii devin martorii unor personalitati schizoide, in "O companie nelinistitoare", se sting si invie in acelasi timp cu femeia din "Frumoasa adormita", sint prinsi intr-un conac blestemat, fugariti de jivine si monstri de cosmar, cautind cu disperare o cale de scapare ("Pisica mamei mele"). Iar evaziunea atit de dorita survine doar la capatul ultimelor rinduri ce pur si simplu iti taie orice putinta de a reactiona in fata unei lumi a inchipuirilor. Poti cel mult sa te comporti ca Ofelia, personajul-cheie din "Indragostitul de teatru", si sa-ti inabusi un strigat.